Articole

În fiecare an, în perioada 1–7 august, este marcată Săptămâna Internațională a Alăptării, o inițiativă susținută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și numeroase organizații medicale din întreaga lume. Scopul acestei campanii este de a crește gradul de conștientizare asupra beneficiilor alăptării și de a încuraja crearea unui mediu în care fiecare mamă să poată alăpta atât timp cât își dorește și cât este recomandat.

De ce este atât de importantă alăptarea?

Laptele matern reprezintă alimentul ideal pentru nou-născut. Acesta oferă combinația optimă de nutrienți necesari pentru creștere și dezvoltare și conține numeroși compuși bioactivi care contribuie la maturizarea sistemului imunitar și a microbiomului intestinal.

Vacanța înseamnă relaxare, descoperirea unor locuri noi și, inevitabil, schimbări de rutină. Mâncăm la alte ore, încercăm preparate locale, bem apă cu o compoziție diferită, călătorim multe ore și ne expunem la microorganisme cu care organismul nostru nu este obișnuit. Toate aceste schimbări pot influența unul dintre cele mai sensibile sisteme ale corpului: microbiomul intestinal.

De aceea, tot mai mulți oameni includ în bagaj și produse destinate susținerii echilibrului microbiomului, precum Omni-Biotic® 10 pentru adulți și Omni-Biotic® 10 Kids pentru copii.

HPV, prescurtare de la Human Papillomavirus sau virusul papiloma uman, nu este un singur virus, ci o familie mare de peste 200 de tipuri de virusuri. Unele tipuri sunt considerate „cu risc scăzut” și pot produce negi genitali, iar altele sunt „cu risc înalt” pentru că, dacă infecția persistă ani de zile, pot contribui la apariția unor cancere. Cel mai cunoscut este cancerul de col uterin, dar HPV poate fi implicat și în cancere anale, vulvare, vaginale, peniene și orofaringiene.

Partea importantă: HPV este extrem de frecvent. Faptul că cineva are HPV nu înseamnă automat că a făcut ceva „greșit”, că are cancer sau că partenerul a fost infidel. În majoritatea cazurilor, sistemul imunitar controlează infecția de la sine; Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 90% dintre infecții sunt controlate de organism fără să producă probleme importante.

În ultimii ani, hormonul GLP-1 (Glucagon-Like Peptide-1) a devenit unul dintre cele mai studiate subiecte din medicina metabolică. Descoperirile recente arată că acest hormon are un rol important în reglarea glicemiei, controlul apetitului și menținerea sănătății metabolice. Înțelegerea modului în care funcționează poate ajuta la adoptarea unor obiceiuri alimentare care susțin metabolismul pe termen lung.

Expunerea la soare: beneficii și riscuri pentru piele

Soarele joacă un rol important în viața noastră. Lumina naturală contribuie la reglarea ritmului circadian, influențează starea de spirit și participă la sinteza vitaminei D. Cu toate acestea, expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete (UV) poate afecta sănătatea și aspectul pielii pe termen scurt și lung.

În fiecare vară, milioane de persoane petrec mai mult timp în aer liber, la plajă, la piscină sau în timpul activităților sportive. Deși protecția solară este din ce în ce mai utilizată, îngrijirea pielii după expunerea la soare rămâne adesea neglijată.

Pentru a înțelege de ce hidratarea și îngrijirea post-soare sunt importante, este util să știm cum acționează radiațiile UV asupra pielii.

Vara este anotimpul pe care îl așteptăm cu toții. Zile mai lungi, mai multă mișcare în aer liber, vacanțe la mare și momente petrecute cu familia sau prietenii. Cu toate acestea, pentru mulți dintre noi, apropierea concediului vine și cu dorința de a ne simți mai bine în propriul corp, mai ușori, mai energici și mai puțin afectați de oboseală, balonare sau senzația de „inflamație” care pare să ne însoțească după lunile reci.

De ce protecția solară nu mai este opțională

Vara înseamnă vacanțe, plajă, city break-uri, drumeții și mai mult timp petrecut afară. Dar odată cu sezonul cald crește și expunerea la radiațiile ultraviolete (UV), unul dintre principalii factori implicați în îmbătrânirea prematură a pielii și în apariția arsurilor solare.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (WHO) și Comisiei Europene, expunerea excesivă la soare fără protecție adecvată poate afecta pielea atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Nu vorbim doar despre roșeață sau disconfort după plajă, ci și despre deteriorarea barierei cutanate, deshidratare și sensibilizare crescută a pielii.

În plus, pielea copiilor este mult mai vulnerabilă la radiațiile UV decât cea a adulților, ceea ce face ca protecția corectă să fie esențială în orice vacanță de familie.

În acest articol vom vorbi despre cum funcționează radiațiile UV, ce greșeli fac majoritatea oamenilor vara, cum alegi corect produsele pentru protecția pielii, ce faci după expunerea la soare și cum gestionezi micile accidente și iritații care pot apărea în vacanță.

În ultimii ani, termenii „fermentat”, „probiotic” și „gut health” au devenit omniprezenți pe social media. Chefirul apare în smoothie-uri „wellness”, kombucha în frigiderele magazinelor, iar kimchi-ul și murăturile tradiționale sunt promovate ca soluții universale pentru digestie și imunitate.

Realitatea este mai nuanțată.

Nu toate alimentele fermentate sunt probiotice. Și nu toate produsele cu probiotice au efecte demonstrate pentru orice persoană sau situație. Acest articol explică diferențele reale dintre fermentate și probiotice, ce știm din cercetarea actuală și cum se încadrează produse precum OMNi-BiOTiC în această discuție.

Primăvara vine cu zile mai lungi, temperaturi plăcute, dar și cu un inconvenient major pentru mulți români: alergiile sezoniere. Dacă te confrunți cu strănut frecvent, ochi iritați sau nas înfundat, cel mai probabil polenul este de vină.

În acest articol îți explicăm de ce apar alergiile, cum le recunoști și ce soluții ai la dispoziție -  inclusiv abordări moderne care țin cont de sănătatea microbiomului.

Butiratul de sodiu a devenit un ingredient tot mai discutat în zona suplimentelor pentru sănătatea digestivă. Interesul vine din rolul său natural în organism: este un acid gras cu lanț scurt (SCFA), produs în colon prin fermentarea fibrelor alimentare de către microbiota intestinală.

Într-un context în care dezechilibrele microbiotei (disbioza) sunt asociate cu multiple afecțiuni digestive și metabolice, butiratul este analizat intens pentru potențialele sale efecte asupra barierei intestinale și inflamației.

Ce este butiratul

Butiratul este unul dintre principalii acizi grași cu lanț scurt (alături de acetat și propionat), rezultați din fermentarea fibrelor nedigerabile (ex: inulină, amidon rezistent).

Este principala sursă de energie pentru colonocite (celulele colonului).